Caravanserai


Caravanserai,
carevasăzică -
în caravanserai
mi te-ai prefăcut tu viaţă deunăzi,

împrejmuită
cu lătrături
fărâmături
dărâmături
prin care pişcă nisipul deşuchiat,

şi mai departe-mprejmuită
cu făgaş
fedeleş de rumeguş
şi în capăt cu făraş.

Să-ţi mai spun că pe alocuri
zbârnâie nemărunţite aforisme
numai bune de prins
pe flamurile uituce
ale puhoaielor ce îţi trec pragul?

Dar hai că am plecat spre noi isprăvi abrazive,
în cârcă să-mi duc timpul ăsta chior şi bolind
şi împărţit cu cine nu trebuie
înţelege-mă, trebuie să-mi scornesc flamura
ca să mă întorc
teoretică, ermetică, hermeneutică
şi tobă de... nisip.