se închid
Sfărâmicioasă petrecanie
printre nămeţi sfărâmicioşi
mă pierd
rând pe rând
mai retez
un meterez
şi prin spaţiul golit
mai arunc o ciozvârtă de nemurire
de-i zboară cât colo
scamele ca nişte stele căzătoare
rând pe rând mai coroiez un corolar
până coastă mi se face,
coastă ascuţită dar nelămurită
mai pierd un iadeş
când îmi pun în cârcă încă un repaus
ce nu mi-l pot ierta,
dar pe care am sleit să-l tot jelesc
se mai închid,
de sus se închid
tot mai puţin trântit
tot mai mult târşâit
Sfărâmicioasă petrecanie
printre nămeţi sfărâmicioşi
mă pierd
