Răspântia cea cu lespezi de eter
şi uite aşa stăteam noi doi
umeri întrepătrunşi
şi păsuiţi de văzduh
în domoală aşteptare -
ţiitori ai luminii primei zile,
am scos cu tirbuşonul răsăritul
până când au dat perdelele în pârg -
şi veghiind răspântia cea cu lespezi de eter,
veghiind, priveghiind tăcerea dindărăt,
am sălăşluit câteva pocnete de clipă
fiecare în coşul celuilaltui piept -
