Spleen balcanic


Nu te-a prins vreodată-n mreje, -n vrej,
tachinându-ţi catrafusele cereşti,
vreun năduf de pămătuf?
Nu ţi-a căscat vreodată între coaste
vreun stăvilar de picotire,
într-atât de afânat,
cât să te pricopsească
cu o încetinire nesimţită?
Nu ţi-ai pârâit vreodată oasele
fără vreun sacâz,
fără vreo cărăbănire
bruscă de-altitudine?
Nu te-ai scălâmbăit placid
vreodată
la mistuirile ce te-aşteaptă?
Ah, dar nu te posomorî,
podidi-te-ar lâncezirea,
aşa, din când în când –
nu de alta dar prinde merinde...